Rolling in the deep

Scoase un marait puternic cand un alt glont il patrunse.
-Poate asta te linisteste de tot. spuse unul din vanatori. Evident, varcolac fiind, ranile i se vindecau dar impuscaturile isi faceau efectul pentru ceva vreme dar treceau mai repede decat la alte animale.
"Izabella, pleaca, pana nu te vede cineva!" gandi simtindu-i prezenta acolo.

,,Nici nu ma gandesc"se gandi oftand si rezemandu-se de un copac cautand inca ceva de facut si incerca sa geasca repede.

-Ma duc sa chem ajutoare, e prea greu sa-l caram.spuse unul din ei apoi cand se intoarse o vazu pe Izabella.
-Fetita, fa bine si pleaca de aici ca e periculos. spuse vanatorul, evident, nestiind ce era Izabella.

-Habar nu ai cata dreptate ai .sopti pentru zambind zambind usor dar inocenta.Facu cativa pasi spre vanatorul ce se afla mai aprope de ea privindu-l fix in ochi.

Vanatorul ii vazu ochii Izabellei si ceilalti o prinsera, uitand deja ca Erik se afla acolo, spre bucuria lui. Se ridica de jos si se apropie de vanatori, reusind sa-l muste pe unul din ei.

Isi dadu ochii peste cap scapand repede din stransoarea vanatorilor si il musa pe unul dintre el de gat zambind usor.

-Ce? Ce-i asta?! intreba unul cand o vazu cum il omora pe cel care o prinse.
Erik lua forma umana si, desi era impuscat in brat reusi sa treaca peste durere, chiar daca-l durea prea tare. Scoase un cutit apoi il lua pe respectivul de gat, avand cutitul indreptat spre ceilalti.
-Stiti ca ati facut o mare tampenie venind aici, nu?ii intreba privindu-i urat pe fiecare.

ooc:poti sa-i controlezi si tu pe astia? :-s please?

Termina repede cu el pe care il muscase si avea din nou ochii de culoare normala.
Vanatorul prins de gat il privi cu spaima pe Erik incercand sa scape.
-Ce sunteti?spuse balbaindu-se vanatorul.

OOC:ma chinui

-Mai conteaza? intreba Erik continuand sa aibe cutitul indreptat spre ei. Ati face bine sa aruncati pistoalele alea. Acum!racni la vanatori.

Toti isi lasasera pistoalele jos privindu-l speriati.Izabella se rezema de un copac privindu-l pe Erik atenta si zambind calma.

Observa cum isi lasasera toti armele jos iar Erik lua una la intamplare si o privi atent.
-Interesanta chestia asta. Pot sa o incerc pe unul din voi? intreba usor prefacut apoi il atinti pe cel ce il impuscase prima oara. Tu.spuse zambind usor si il impusca de cateva ori in piept. Incepe sa-mi placa.

Vanatorul urla de durere cazand apoi la pamant fara suflare.Izabella tresari usor dar continua sa priveasca scena ce se derula in fata ochilor ei.

Erik arunca arma enervat din cauza durerii provocate de cele doua impuscaturi din brat.
-Ce-ati zice daca am pleca si n-am sufla nicio vorba despre voi? intreba un vanator privind-o pe Izabella.

-Nu cu mine negociati,cu el negociati.spuse dand usor din umeri privindu-l pe Erik.

Incepu sa rada fals apoi le spuse:
-Si pot avea eu incredere intr-o adunatura de idioti ca voi? Nu. Muriti aici si acum, e cel mai simplu.

-Dar...dar putem fi de increde...ajutane.spuse unul dintre vanatori privind-o pe Izabella.
Aceata dadu din umeri plictisita,dar nici macar nu se stresa sa vorbeasca cu Erik sa ii lase in viata.

-Da, puteti fi, dar nu sunteti. spuse zambind apoi lua forma de lup si se apropie de ei, muscandu-l pe unul.

Cel muscat incepu sa tipe iar ceilalti doi au vrut sa plece dar Izabella se puse in fata lor oftand.Mai simti pe cineva pe acolo,dar nu dadu importanta prima data.
-Izabella,nu ma asteptam sa te gasesc aici si sa nu fii singura.auzi o voce cunoscuta inghetand pentru moment.

Se incrunta privindu-i pe cei doi apoi pe Izabella, auzind o voce.

Se intoarse spre persoana respectiva muscandu-si buzele involuntar.
-Doar de tine nu ma asteptam sa dau aici..nu crezi ca ai facut destule acum un an?intreba pe o voce rece.
-Neee...doar ai scapat nu si am jurat ca nu vei scapa de mine pana ce nu iau ceea ce vreau.spuse baiatul schitand un zambet.

Dupa ce ii omori pe cei doi vanatori, se duse in fata tipului, luand forma umana.
-Si tu esti...?intreba Erik privindu-l pe tip incruntat.

-Florin...fratele vitreg al Izabellei.spuse plictisit si rezemandu-se de copac.
-Ai vrut sa il cauti,lai gasit.ii sopti Izabella,la Erik.

Ridica o spranceana privindu-i pe amandoi apoi se incrunta din nou.
-As vrea sa spun ca-mi pare bine dar as minti. spuse schitand un zambet specific lui apoi adauga senin: Si ce ziceai ca vroiai sa iei de la ea?

-Banuiesc ca nu e treaba ta ce am eu cu surioara mea.spuse incercand sa o atinga dar se dadu in spate.
-De fata cu altii nu mai stii sa spui ca vrei sa ma violezi?intreba enervata.

Il lipi cu spatele de trunchiul unui copac avand mana la gatul lui si schita un zambet in coltul gurii.
-Ba da, daca stau si ma gandesc, fie ca-i prin reducere la absurd sau nu, chiar e treaba mea. spuse privindu-l.